Diferența dintre insolvență și insolvabilitate. Deosebiri care apar între cele două

În contextul pandemiei de COVID-19, firmele care nu ajung la un consens cu partenerii lor de afaceri și decid să apeleze la unele modalități de recuperare a datoriilor de la aceștia, trebuie să ia în în considerare, printre altele, în momentul luării unei astfel de hotărâri, și diferența dintre insolvență și insolvabilitate.

Diferența dintre insolvență și insolvabilitate

Mai precis, aceste firme trebuie să aibă în vedere faptul că, în cazul unei proceduri de insolvență, insolvabilitatea nu este verificată. Adică, cazul în care pasivul unui contribuabil este mai mare decât activul acestuia. Când o firmă este în insolvență, înseamnă că aceasta nu are bani în conturi sau în casă, însă nu se iau în calcul alte active pe care le-ar putea avea, care pot fi valorificate. Așadar, mulți oameni confundă cele două noțiuni menționate. Cu toate acestea, haideți să vedem care este diferența dintre insolvență și insolvabilitate.

Pentru a arăta ce înseamnă insolvabilitatea, în cardul unei conferințe organizate de avocatnet.ro, Iustin Armașu, Partener la Schenherr, a prezentat ca exemplu, situația unei firme care are un teren în valoare de 1.000 de lei, o clădire care valorează aceeași sumă și alți 1.000 de lei în conturi, adică o sumă totală de 3.000 de lei. Cu toate acestea, datoria firmei respective este de 5.000 de lei, adică este insolvabilă, deoarece activele sale sunt mai mici decât pasivul.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

”Lumea confundă două noțiuni, și am văzut această confuzie chiar și în rândul juriștilor: noțiunea de insolvență cu noțiunea de insolvabilitate. În procedura de insolvență din România și din alte țări nu se verifică insolvabilitatea. Insolvabilitatea înseamnă activ mai mare decât pasiv”, a explicat Iustin Armașu, potrivit avocatnet.ro.

Ce deosebiri apar între insolvență și insolvabilitate

În speța prezentată mai sus, în cazul insolvenței se vor lua în calcul doar banii din conturi, adică doar suma de 1.000 de lei, iar acești bani se vor compara cu datoriile firmei respective. În concluzie, în starea de insolvență, doar lichiditățile au relevanță, fără să se țină cont de terenuri, clădiri, creanțe sau activul din punct de vedere contabil. Ei bine, această diferențiere este foarte importantă atunci când vine vorba despre o cerere de deschidere a procedurii de insolvență ca modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri. Asta deoarece, debitorul poate respinge cererea respectivă.

Acesta poate demonstra prin extrasul de cont că dispune, de exemplu, de o sumă de 100.000 de lei în conturi, fără a avea alte datorii. Adică ar putea să plătească o eventuală datorie de 50.000 de lei pe care o are față de creditorul său, însă refuză să facă acest lucru. În acest caz, se răstoarnă prezumția de insolvență, iar creditorul va fi nevoit să găsească o altă cale prin care să își recupereze datoria, fără a se îndeplini condițiile pentru procedura de insolvență.

În ceea ce privește numărul de firme dizolvate, acesta a crescut cu 8,82% doar în primele patru luni ale acestui an, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Mai exact, este vorba despre 9.109 de unități, față de 8.371 în primele luni ale anului precedent, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.