Home » Când, unde, cum » Savantul care a calculat dimensiunile iadului. La ce concluzie incredibilă a ajuns cu investigația sa bizară

Savantul care a calculat dimensiunile iadului. La ce concluzie incredibilă a ajuns cu investigația sa bizară

Manolică Anca / 17.09.2021, 11:33
Savantul care a calculat dimensiunile iadului. La ce concluzie incredibilă a ajuns cu investigația sa bizară

Savantul care a calculat dimensiunile iadului a luat la modul literal descrierea pe care Dante Aghileri a făcut-o în „Infernul” și a început să facă calcule. Deși azi poate părea ridicol, proiectul a fost cândva o bază pentru știința și ingineria modernă.

Savantul care a calculat dimensiunile iadului

În secolul XIV, Aghileri a compus poemul epic „Divina Comedie”, descriind călătoria sa prin iad „Inferno”, purgatoriu „Purgatorio” și Rai „Paradiso”. De atunci, descrierile sale au influențat mult imaginația oamenilor.

În secolul XVI au existat o mulțime de dezbateri privind geografia și geometria exactă a iadului. Cum savanții nu s-au pus de acord, Academia Florentină a chemat un tânăr de 24 de ani, geniu în matematică: Galileo Galilei. O analiză anterioară a lui Dante, realizată de arhitectul și matematicianul florentin Antonio Manetti, ilustra iadul ca un abis imens, cu formă conică, regăsi sub Pământ, cu vârful în centrul planetei.

Potrivit credințelor iudeo-creștine, iadul a luat naștere după ce Lucifer a fost aruncat pe Pământ din cauza răzvrătirii sale. De la intrarea aflată lângă Cuma, Italia, nouă niveluri sau cercuri coboară până în fudul gropii, unde se regăsește Satana. Ierusalimul ar fi centrul bazei conului. Baza era înconjurată de un acoperiș ca un dom.

Viziunea lui Dante Alighieri despre iad
Viziunea lui Dante Alighieri despre iad

Așa arată imaginea pe care Galileo a apărat-o în fața Academiei, contracarând intrerpretarea rivalului Alessandro Vellutello, care nu era florentin.

„Soarele ajunsese deja la orizontul / Al cărut cerc median acoperă / Ierusalimul, în cel mai înalt punct al său.”, se arată în poemul „Divina Comedie”.

Galileo Galilei, unul dintre cei mai importanți savanți din istorie

Potrivit unui studiu prezentat în 2014, Galilei a interpretat versurile lui Dante, mergând pe ideea că diametrul bazei trebuie să fie egal cu raza Pământului. Și dacă distanța de la Ierusalim la Cuma se credea să este de 2.700 de km, cercul trebuia să fi măsurat circa 5.500 de km în diametru.

Aceasta este raza Pământului și adâncimea iadului, calcule care au arătat că este de zece ori mai mare decât estimările lui Vellutello. Așadar, unghiul vârfului poate fi calculat ca fiind de 60 de grade.

Aici își face veacul Satana, iar cei răi sunt pedepsiți prin îngroparea în gheață. Din comparațiile făcute de Dante între dimensiunea lui Satana și obiectele obișnuite, Galileo a ajuns la concluzia că diavolul are o înălțime de 1.180 de metri. La o simplă comparație, Burj Khalifa din Dubai, cea mai înaltă clădire din lume, măsoară numai 828 de metri înălțime.

Sub acoperișul imens care era estimat a se întinde din Marsilia de azi, Franța, până în Tașkend, Uzbekistan, se regăseau Lucifer și toți locuitorii iadului. Și totuși, cât de gros era acest acoperiș?

Galileo Galilei, savantul care a calculat dimensiunile iadului
Galileo Galilei, savantul care a calculat dimensiunile iadului

Eroarea imensă a savantului

Sursa de inspirație a lui Galileo a fost celebrul „Duomo” al lui Filippo Brunelleschi, domul Catedralei din Florența Aceasta superbă construcție are 45 de metri lățime, dar este extrem de ușoară, de numai patru metri grosime.

Prin intermediul acelorași calcule, Galilei a mărit proporțional cifrele pentru a se potrivi cu acest dom, și a ajuns la concluzia că acoperișul are o grosime de 460 de kilometri. Însă, acest calcul era eronat. „Metoda proporțiilor simple” arăta faptul că acoperișul s-ar prăbuși sub propria sa greutate.

Proporțiile erau bune pentru „Duomo”, dar nu și pentru domul iadului cu diametrul de mii de kilometri. Însă, lumea a fost fascinată atunci de argumentele lui Galileo și s-a lăsat convinsă, acesta fiind chiar răsplătit pentru „cartografierea iadului”, primind post de lector la Catedra de Matematică din cadrul Universității din Pisa. Ulterior, acesta și-a dat seama de eroarea sa, refăcând ecuațiile înainte să mai descopere și alții.