Sânzienele reprezintă o sărbătoare populară care se celebrează în fiecare an pe 24 iunie. Tot în această zi, credincioșii creștini ortodocși sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Află ce superstiții și tradiții există de Sânziene și ce nu ar trebui să faci în această zi.
În ziua de 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția românească, tot în această zi sunt și Sânzienele, nume specific zonelor din Ardeal, în timp ce în Muntenia și Oltenia este întâlnită sub numele de Drăgaica.
La origine este o sărbătoare păgână, pentru că are la bază elemente din mitologia străveche daco-romană. Ea nu are nicio legătură cu semnificația sărbătorii creștine, fiind două sărbători diferite. Una aparține unui cult străvechi, iar cealaltă cinstește memoria Înaintemergătorului lui Iisus Hristos, cel care L-a botezat pe Mântuitor. După creștinare, sărbătoarea a fost înlocuită cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Însă, în calendarul ortodox, preoții trec în paranteze și denumirea populară, Sânziene sau Drăgaica, pentru că oamenii, chiar și astăzi, încă mai păstrează vechea denumire a sărbătorii. Sânzienele îşi au originea într-un vechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de „Cap de vară”.
Potrivit credinţelor populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, apar în cete. Personajele mitice nocturne cântă şi dansează, de regulă, în jurul unui foc, înzestrează plantele cu puteri vindecătoare, împart rod pământului şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, apără holdele de grindină şi de vijelii.
Sânzienele sunt niște făpturi imaginare (nu se știe, cu certitudine, dacă au existat vreodată cu adevărat), elemente care nu au fost și nu vor fi niciodată acceptate sau întâlnite în Sfânta Scriptură. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte sărbători, și de sărbătoarea de Sânziene există anumite superstiții și tradiții.