Omul care l-a convins pe Ceaușescu să nu demoleze lăcașurile de cult. Cum a reușit să salveze 13 biserici

Nicolae Ceaușescu a fost un dictator care și-a pus amprenta din plin asupra României în anii în care s-a aflat la conducere. Ideile sale deveneau în cel mai scurt timp realitate, rare fiind momentele când Ceaușescu a lăsat de la el și a acceptat ideile celor din jur. Un caz de acest gen s-a petrecut după devastatorul cutremur din 1977, în aşa-zisul program de „sistematizare urbană”.

De ce a vrut Ceaușescu să demoleze o mulțime de lăcașuri de cult

După marele cutremur de 7,4 grade din 1977, în urma căruia zeci de clădiri din București s-au dărâmat, alte câteva sute au fost avariate și peste 1.500 de oameni au murit, Nicolae Ceauşescu anunţa refacerea completă a Micului Paris. Deși o ideea vagă la început, care părea să dea speranțe specialiștilor, în câțiva ani, noul Centru Civic şi planurile de sistematizare dorite de acesta aveau să distrugă semnificativ trecutul oraşului.

Tovarăsul a cerut specialiștilor în domeniu să îi arate care este cea mai sigură zonă din București din punct de vedere seismic. Potrivit datelor oficiale, zona cea mai stabilă cuprindea cartierul Uranus, precum și zona Dealul Arsenalului. Așa a ajuns Ceaușescu să mutileze harta Capitalei și radă de pe fața pământului aproximativ 40.000 de clădiri.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Biserica Schitul Maicilor, prima salvată

Construită în stil brâncovenesc în secolul al XVIII-lea, biserica cântărea 745 de tone. Aceasta a fost mutată, după 256 de ani, la o distanţă de peste 200 de metri spre răsărit faţă de locul inițial. Deși nu era o tehnică nouă, fiindcă ea funcționa deja cu succes în alte țări, era pentru prima dată când se folosea și la noi. Și, de sigur, liderii comuniști erau sceptici.

„Eram 1.800 de salariaţi care au început studiile de sistematizare pentru actuala clădire a Casei Poporului. În această zonă de peste 50 de hectare erau o serie întreagă de monumente de patrimoniu, fie erau biserici, fie erau clădiri cu arhitectură de epocă pentru care Bucureştiul era catalogat Micul Paris.

Fiind în apropierea acestui subiect fierbinte, mi-am dat seama de ce urma să se dărâme, am făcut propunerea să mi se dea posibilitatea să salvez câteva obiective. Demolarea Bisericii Enei a fost un moment de cotitură. Atunci am simţit că trebuie să ­acţionez.”, a supus Eugeniu Iordăchescu într-un interviu la radio în anii ’90.