Care este și ce înseamnă cel mai lung cuvânt din limba română. Cu greu poate fi pronunțat

Cuvintele din limba română pot fi mai ușor sau mai greu de pronunțat. Cuvintele care provin din domeniile chimiei și științei au adesea nume greu de pronunțat și pot fi foarte lungi. Care este cel mai lung cuvânt din limba română, câte litere are și ce reprezintă?

Cele mai lungi cuvinte din limba română

Curiozitatea ne caracterizează pe noi, oamenii, motiv pentru care ne dorim să ne îmbogățim la orice pas bagajul de informații. Așa este și cazul celor mai lungi cuvinte dintr-o anumită limbă, care ne trezesc interesul, dornici să aflăm care sunt acestea de fapt și ce semnificație poartă.

Adesea observăm că aceste cuvinte sunt greu de citit, mai ales de pronunțat. Unele cuvinte din limba română ajung să aibă dimensiuni imense. Cel mai mare nu este inclus în Dicţionarul Limbii Române (DEX). Denumirea medicală pentru boala silicoză este cel mai lung cuvânt din limba română.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Cel mai lung cuvânt din limba română ar avea, potrivit dictio.ro, 44 de litere şi nu se găseşte în DEX, dar reprezintă denumirea medicală pentru o boală foarte gravă.

„Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” este denumirea completă a unei boli pulmonare cronice, numită pe scurt „silicoză”, care apare în general la muncitorii din mine, din carierele de piatră sau din alte industrii extractive, în urmă inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu. Conform sursei citate, alte 5 cuvinte din limba română tot din domeniul științific provin și au cele mai multe litere în componentă ( 30-36 litere).

TOP 5 cele mai lungi cuvinte din limba română

1. PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZA (44 de litere) – silicoză
2. DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere) – o enzimă
3. ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITA (32 de litere) – o inflamare a nervilor ce provoacă dureri, ameţeli
4. GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere) – denumirea unei operaţii
5. DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere) – o substanţă chimică

Unele cuvinte românești reușesc să aibă o structură mai atipică decât cuvintele tradiționale. Un exemplu îl regăsim în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Cel mai lung cuvânt românesc format doar din două vocale este „uiuiu”, o interjecţie care înseamnă „chiot de bucurie”.

Regionalisme din România cu o formă atipică

Anumite cuvinte din limba română, cum ar fi regionalismele, reușesc să aibă o formă amuzantă de multe ori și mai greu de înțeles. Câteva exemple le-am cules din diverse regiuni ale țării.

Și ca să ajung la exemple concrete, probabil ai auzit deja că „harbuz” e pepenele verde în Moldova, în timp ce în Oltenia e „lubeniță”. Și sigur ai mai auzit de „cucuruz”, porumbul în Ardeal, și de „zaibăr” – un soi de viță de vie în Oltenia sau vinul făcut din acești struguri. „Zămos” este pepenele galben în Moldova, iar pentru noroi avem „glod” în Moldova și „tină” în Ardeal.

„Futelniță” e regionalism ardelenesc pentru pat. Cu toții înţelegem de ce este folosit acest termen. Dacă ești „piscoș” (murdar) după o zi de muncă, trebuie să faci un duș înainte să te arunci la futelniță, să te hodinești.

Dacă ești vreodată în zona Clujului, musai să încerci niște „clisă” (slănină) cu palincă și să stingi totul cu un „badog” (doză) de bere și apoi să bagi niște „silvoiță” (gem de prune, magiun) la deșert.

În Oltenia, când dă apa în clocot, nu face bulbuci, ci „nasturi”, iar „piperii” sunt ardeii iuți iar în Dobrogea se numesc „ciușcă” și un „ficate” e un plămân.