Care sunt, de fapt, cele mai comune neologisme folosite în limba română

Pentru a înțelege mai bine ce sunt neologismele, va trebui să le încadrăm într-unul din două subdomenii ale gramaticii, respectiv fonetica sau vocabularul/lexicul, chiar dacă, în mod tradițional gramatica cuprindea doar morfologia și sintaxa.

Ce sunt neologismele

Ne vom opri la vocabular, deoarece este compartimentul limbii care se schimbă cel mai des. Vocabularul sau lexicul la rându-i este alcătuit din vocabularul principal (de bază, fundamental: pasăre, mama, ușor, cânta etc.) și din masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, cuvinte populare, termeni de jargon, termeni de argou, termeni de specialitate, neologisme).

Dintre cele enumerate ca făcând parte din masa vocabularului, staționăm asupra neologismelor, care reprezintă un mijloc de îmbogățire a vocabularului pe cale externă- împrumutate din alte limbi- sau create în interiorul limbii.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Intern, neologismele au fost create prin derivare cu un prefix neologic  ori vechi, autohton, sau cu un sufix neologic. De asemenea, tot intern s-au creat neologisme prin compunere, având obligatoriu un component neologic.

Fiindcă am adus vorba de neologic, o formațiune lingvistică nouă, le enumerăm, doar le enumerăm, și pe altele: neologie, neologist, neologiza și tot așa.

Neologismele, din grecescul „neos” care înseamnă nou şi „logos” tradus prin  cuvântare, sunt considerate cuvintele care au intrat de curând în vocabularul unei limbi.

Întâlnite şi în lucrările de specialitate, ele au apărut din necesităţi de comunicare, de aceea denumesc noţiuni, obiecte şi fenomene din toate domeniile vieţii materiale şi spirituale, îndeosebi în limbajul tehnico-ştiinţific, cu scopul de a-l moderniza şi îmbogăţi.

“Neologismele au un rol important în obținerea unei expresii cît mai exacte, cît mai nuanțate, cît mai suggestive” (N. Mihaescu- Cum e corect)

De ce sunt indispensabile

Potrivit DEX, neologismele sunt indispensabile, când denotă un obiect necunoscut, o nouă invențiune, o idee necesară sau o nuanță a cugetării; ele sunt superflue, când servesc pur și simplu pentru a înlocui momentan un termen indigen (tendința modei trecătoare sau a presei periodice): astfel sunt numeroasele franțuzisme care abundă în ziare și în conversațiunea banală.

În sens restrâns orice cuvânt împrumutat din italiană, franceză, engleză, germană și rusă, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea (mai ales după anul 1830) până astăzi , poartă denumirea de neologism.

Neologismele nu devin proprietatea unei limbi decât atunci când se pot adapta la sistemul fonetic şi gramatical al acesteia, prin circulaţia intensă. Altfel, ele vor avea o existenţă trecătoare.

Cele mai multe împrumuturi neologice s-au făcut din limba franceză și, pe cale savantă, din limba latină, aducându-și contribuția la modernizarea limbii române.

Astfel, unor cuvinte din turcă și din greacă le iau locul neologismele de origine romanică: epidemie l-a înlocuit pe molimă, rege pe rigă, casetă (cutioară de bijuterii) pe besactea etc.

Numai că aceste împrumuturi din limbi romanice duc la apariția dubletelor etimologice (bășică- vezică).

Astăzi, o mare influență asupra limbii române o au englezismele: design, de exemplu, termen forțat pentru artă.

Unele neologisme și-au păstrat forma din limba de origine: show, altele si-au adaptat-o la limba română. De ex. miting fată de forma meeting.

De ce au apărut împrumuturile

Contactul între două limbi, favorizat de vecinătatea geografică, amestecul și conviețuirea unor populații, raporturile culturale, economice, politice între comunități diferite etc. au dus la împrumuturi externe.

Împrumuturile pot fi:

-vechi- din slavă: drag, prieten; din turcă: baclava, iaurt; din greacă: a agonisi, tacticos; din maghiară: oraș, viclean.

-noi- din franceză: elev, a soluționa; din engleză- talk-show; volei, din italiană: piano, scadență; din germană: crenvurst, fasung; din latină: colocviu, insulă.

Alte neologisme des întâlnite:

efemer, cotidian, Walt Disney, peisaj, marketing, buldozer, motoplug, spiker, parking,  spray, tenismen, barman, hamburger, bungalow, living-room, holding, broker, lobby, staff etc.

Mișcarea vocabularului ne bucură, dar folosirea neologismelor trebuie făcută cu discernământ, încercându-se evitarea unora ca și cum nu ar mai exista alte forme autohtone mult mai armonioase.

Și ca să nu denaturăm pronunţarea neologismelor, vorbitorii ar trebui să să încerce în permanenţă să se cultive.

“Să-ți fie-atât de drag cuvântul,/ Încât, atunci când îl rostești,/ Să crezi că însuși Eminescu/ Ascultă ce și cum vorbești” este motto-ul ce-i aparține lui Vasile Romaniuc, scriitor din Republica Moldova, citat de bzi.ro.