Ce se face de Înălțarea Domnului. Principalele tradiții, obiceiuri și superstiții pentru 2 Iunie

Înălțarea Domnului este o mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului. Este sărbătorită anul acesta pe 2 iunie. Din ziua Înălțării și până la Rusalii, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”. Care sunt principalele tradiții, obiceiuri și superstiții pentru această zi?

Ce reprezintă această sărbătoare sfântă de mare importanţă în lumea creștin ortodoxă

Înălțarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paști. Anul acesta o sărbătorim pe 2 iunie. Este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas. În această zi, creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și „Adevărat S-a înălțat!”. IPS Bartolomeu Anania afirma că noi folosim acest salut fie din neștiință, fie din exces de evlavie, deoarece el nu este atestat de Biserica.

Mărturisește că noi sărbătorim Paştile cu aserțiunea „Hristos a înviat!”, la care ni se răspunde cu confirmarea „Adevărat, a înviat!”, pentru că Învierea nu a avut martori, ea a fost receptată cu îndoieli și necredință. În vreme ce Înălțarea Domnului a avut martori, ea a fost o despărțire izvorâtoare de lumină, deoarece ucenicii s-au întors în Ierusalim „cu bucurie mare”. Din acest motiv, în cărțile noastre de slujbă nu există o salutare similară cu aceea de la Sfintele Paști.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Hristos S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii.

Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta, S-a înălțat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori, Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifestă energiile divine, menite să reveleze prezența Divinității, dar să o și ascundă.

Înălțarea Domnului sărbătorită în vechime odată cu Rusaliile

Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paștilor”, compusă în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălțarea Domnului era sărbătorită în acea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos.

Spre sfârșitul secolului al IV lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. În această zi, în toate bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Ce nu ai voie să faci în ziua de Înălțare

• nu se spală
• nu se calcă hainele
• nu se coase
• nu se face curățenie în case sau gospodării
• nu este bine să scoateți lucruri afară din casă

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

• nu se împrumută bani
• nu faceți focul în casă, altfel veți avea inimă rea în gospodărie
• nu se dă sare din casă, altfel vacile nu vor avea smântână
• nu se seamănă culturi pentru că nu vor da rod
• nu trebuie să porți ură
• în unele sate din România, gospodinele vopsesc ouă roșii în această zi. Potrivit tradiției, cei care vopsesc ouăle în dimineața de dinaintea slujbei vor avea parte de sănătate, ei și familiile lor.
• este bine să mănânci un ou roșu și prescură de la biserică.
• persoanele care vor să aibă parte de noroc tot anul trebuie să poarte flori de nuc, la brâu sau pe cap.
• pentru iertarea păcatelor celor care nu mai sunt printre noi, femeile trebuie să împartă pâine caldă, nedospită suficient, numită azimă și ceai. Le vor împărţi celor nevoiaşi de pomană.
• credincioșii trebuie să împartă ceapă verde și rachiu în memoria celor care nu mai sunt în viață (doar în anumite zone ale ţării).