De ce Paștele catolic se poate sărbători mai devreme decât Paștele ortodox. Diferențele care există

De-a lungul vremii au existat multe întrebări legate de aceste diferențe, mai ales datorită faptului că sunt an în care Paștele se sărbătorește în aceeași zi. De ce se poate sărbători mai devreme Paștele catolic decât cel ortodox, veți afla în continuarea articolului.

De ce Paștele catolic se poate sărbători mai devreme decât Paștele ortodox

Deși se întâmplă destul de rar acest lucru, Paștele catolic poate cădea în aceeași zi cu cel ortodox. Pentru a înțelege diferențele dintre cele două trebuie să n întoarcem în trecut. Mai exact, în anul 325, primul sinod ecumenic a stabilit data Paştelui, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”. Prin calculul acestei date nu se stabilește în calendar doar Paștele, ci și alte sărbători importante.

Așadar, calcularea datei la care se ține această sărbătoare ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă (echinocțiul de primăvară), iar altul cu dată care se schimbă (luna plină). Astfel, fenomenul cu dată schimbătoare face ca Paștele să varieze în fiecare an. Catolicii și ortodocșii utilizează două calendare diferite, de aici vine și diferența datei la care se sărbătorește Paștele Ortodox și cel catolic.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Creștinii ortodocși și cei catolici se raportează la calendare diferite

Mai precis, Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi). Cu toate acestea, la început Paștele era sărbătorit la aceeași dată de ambele Biserici Creștine.

Însă, în anul 1054 a avut loc Marea Schismă, iar Biserica Creștină a fost împărțită în două: Biserica Apuseană care era sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Cu aproape cinci secole mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă nu a acceptat calendarul gregorian, rămânând la cel iulian (pe stil vechi). La sfârșitul secolului al XVI-lea diferența dintre cele două calendare era de doar 10 zile, însă a continuat să crească, iar după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Așadar, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. În România, reforma calendarului a fost adoptată în anul 1919. Atunci ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul de la Constantinopol

La congresul interortodox care a avut loc în anul 1923, la Istanbul (Constantinopol) s-a hotărât ca bisericile ortodoxe să adopte calendarul gregorian, însă rămânea la latitudinea fiecăreia să aleagă momentul în care să facă această trecere. Totodată s-a hotărât ca data Paştelui pentru creștinii ortodocși să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice.

În zilele noastre, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul (sărbătoarea nașterii Domnului) după calendarul gregorian și Paştele după cel iulian. Singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian sunt Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană.