Home » Life & Style » De unde provine numele cartierului Drumul Taberei. Poveste și semnificație

De unde provine numele cartierului Drumul Taberei. Poveste și semnificație

Ileana Mladinoiu / 07.02.2022, 16:41
De unde provine numele cartierului Drumul Taberei. Poveste și semnificație

1 Mai, Ștefan cel Mare, Aviatorilor, Balta Albă, Rahova, Tei, Vitan, Militari, plus altele, fiecare parte a capitalei are în spate o istorie ori un personaj. Chiar dacă au dat până și numele cartierelor, doar istoricilor le mai sunt cunoscute.

De unde provine numele cartierului Drumul Taberei. Scurt istoric

Aproape fiecare cartier din București poartă cu sine o etichetă. Băneasa, renumit pentru Aeroportul Internațional, unde ajungem ca să plecăm din țară cu avionul.

Cotroceniul care găzduiește pe primul român din stat, președintele, și, unde, dacă iubiți arhitectura, puteți face o simplă plimbare pentru o experiență memorabilă. Aici, construcțiile noi sunt rare și respectă regulile impuse de lege.

Ajungem în sectorul 6, în partea de sud-vest a municipiului București, acolo unde se află cartierul Drumul Taberei. Are ca vecini la nord cartierul Militari, iar la sud Șoseaua Alexandriei. În acest cartier locuiesc circa 350.000 de persoane.

Denumirea cartierului Drumul Taberei este legată de trecutul acestor locuri unde în timpul Revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirescu şi-a stabilit tabăra de panduri.

Pe jumatătea estică a viitorului cartier, dinspre Academia Militară, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au existat tabere ale armatei române.

Ce se afla aici înainte

În aceste locuri erau ţinuţi caii cavaleriei și ai artileriei. Existau depozite de nutreţ, dar și gospodării militare. Tot aici se făceau exerciții militare. Meșterii erau aduși special pentru confectionarea carelor și a armelor.

În memoria oamenilor din București, locul a rămas cu numele de „drumul Taberei”.

Noi oșteni, mai ales din provincie, erau recrutați pe la 1900 pentru a intra în rândurile armatei. Aveau ca adăposturi bărăci. De aceea se mai spune că numele cartierului Drumul Taberei ar veni de la acest lucru.

Încet-încet, prin acele locuri au început să apară case ţărăneşti, cu grădini şi animale. Bulevard Drumul Taberei, cel pe care-l cunoașteți acum, era pe vremuri doar o străduţă din pământ bătătorit.

Peisajul rural a fost înlocuit la sfârşitul anilor ’50 cu giganţi din beton, dinspre Cotroceni spre Domneşti. În 1983, s-au terminat ultimele blocuri. Statisticile arată că se construiseră deja aproximativ 63.000 de apartamente.

Tudor Vladimirescu încă prezent în Drumul Taberei

Tudor Vladimirescu este încă prezent în cartier. Un parc și un liceu îi poartă numele, după cum scrie Vlad Odobescu pe „The Black Sea”.

Spre sfârșitul anilor ‘50, un grup de tineri arhitecți din București au avut din partea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej libertatea de a dezvolta un micro-oraș la periferia Bucureștiului. Acesta era inspirat de vizionarul Le Corbusier, dar la o scară fără precedent în Occident.

Peste câmpurile și terenurile folosite de armată, acesta ar fi fost un complex urban autonom construit de la zero. Cu blocuri joase, școli, fabrici, biblioteci și un cinematograf.

Prin anii 60-70, primii locuitori au crezut că acest cartier este o zonă în afara timpului și a locului, atât din trecutul feudal al României, cât din prezentul său totalitar.

Dar, dictatorul Nicolae Ceauşescu, care a preluat toate atribuţiile de urbanism în capitală, a făcut în aşa fel, încât blocurile înalte şi mari din tot oraşul să distrugă spaţiile libere, iar străzile să devină supraaglomerate.