Superstiții din popor legate de animale. Cucul prevesteşte câţi ani mai are de trăit omul

Evitarea întâlnirii cu o pisică neagră, mersul pe sub o scară, aruncarea sării peste umăr, consultarea zilnică a horoscopului, spiritele, energiile cosmice, astrologia, feng shui și lista poate continua. Există o mulțime de superstiții din popor după care unii dintre noi ne ghidăm în viață. În rândurile de mai jos le aprofundăm pe cele legate de animale.

Cele mai cunoscute superstiții din popor despre animale

Este știut faptul că superstițiile pot atrage atât norocul, cât și ghinionul. Ele au luat naștere din simple coincidențe sau din imposibilitatea oamenilor de a explica unele lucruri. Și, de-a lungul timpului, multe dintre cele mai cunoscute superstiții au fost asociate cu animalele. Haide să vedem câteva dintre ele.

Cucul

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

În comuna Almaş, din judeţul Arad, există o superstiție potrivit căreia, după 25 martie, cucul prevesteşte venirea primăverii, dar şi norocul omului din anul respectiv. Localnicii spun că atunci când cineva aude pentru prima dată în acel an cucul cântând îl întreabă: „Cucule, câţi ani mi-i da?”. După care numără de câte ori acesta, socotind că atâţia ani va mai avea de trăit.

Totodată, cucul se spune că pleacă îndată ce aude bătutul şi fâşâitul coasei. Dacă se oprește din cântat cu mult înainte de Sânziene, este semn că vara va începe cu căldură şi apoi anul va fi secetos.

Cocostârcul (Barza)

Dacă pleacă devreme, se spune că iarna va fi lungă și grea. În schimb, dacă își întârzie plecarea, iarna va fi scurtă şi călduroasă. Credințele populare mai spun și că dacă o barza alege să își facă cuib pe casa ta, este semn de mare noroc.

Totodată, când oamenii văd o singură barză, se spune că rămân singuri (cei necăsătoriţi). Dacă se aprinde undeva o casă, se spune că barza le dă de veste oamenii prin tocănitul cu ciocul lor. Deci, un alt motiv pentru care nu ar trebui să stricăm niciodată cuiburile berzelor.

Cocoşul

Cu zeci ce ani în urmă, popoarele din diferite colţuri ale lumii se ghidau după același orologiu: cocoşul. Ei mergeau la culcare odată ce soarele apunea și la a patra veghe ei știau că erau chemați la griji şi la muncă. Cocoşii indică cel puţin trei momente principale ale nopţii:

• primul cântat era la miezul nopţii;
• al doilea cântat, la trei ore înainte de ziuă;
• când cântă mai des, se crapă de ziuă.

Cântatul cocoșului în pragul casei anunţă sosirea musafirilor.

Lupul

Are o semnificaţie deosebită în mentalul poporului român. Până la finele secolului XIX şi începutul secolului al XX-lea, existau peste 30 de zile legate de lup care se „ţineau”, cu precădere toamna şi iarna: ziua Lupului (13 noiembrie), Cilipii de Toamnă (14–21 noiembrie), Cilipii de Iarnă (25–31 ianuarie).

Acest animal de pradă pare să fi avut un rol important în viaţa strămoşilor noştri, care fiind şi crescători de animale, au avut multe de pătimit de pe urma lor. Chiar și astăzi, pentru a speria sau amenința copii, mai apelăm la formula: „Vine lupull!”.

Insecte şi reptile

În popor se spune că acestea stau ascunse de la 14 septembrie – Ziua Crucii şi până pe 17 martie — Alexă. De insecte, și nu numai se leagă o ingenioasă practică de prevedere a timpului calendaristic observând, la 1 septembrie, stadiul de dezvoltare a larvelor din mere şi a viermilor din gogoşile de stejar.

Dacă viermele este deja zburat, anul va fi unul secetos, uscăcios. Dacă viermele are aripi, anul va fi potrivit în roade. În schimb, dacă aripile încă nu sunt crescute, anul se anunță a fi unul bogat în roade.

În cazul reptilelor anul se încheie între 6 august, Schimbarea la faţă, şi 14 septembrie.

Sursă: Adevărul (Rădeşti — Judeţul Arad, o aşezare multimilenară (Volumul I), Lt. Col. (R) Vasile V. Rada).