Ce se întâmplă de fapt în corpul tău după ce ai scăpat de Covid-19. Specialiștii trag un semnal de alarmă

Ce se întâmplă de fapt în corpul tău după ce ai scăpat de Covid-19. Specialiștii trag un semnal de alarmă. Persoanele care au fost infectate cu virusul COVID-19 rămân cu numeroase sechele atât fizice, cât şi psihice. Indiferent dacă au avut forme mai severe sau forme mai ușoare, coronavirusul își lasă amprenta asupra sănătății lor. În acest articol vă vom prezenta cum arată recuperarea dupa Covid și de ce este importantă supravegherea pacienților.

Ce se întâmplă de fapt în corpul tău după ce ai scăpat de Covid-19

Specialiștii avertizează oamenii care au avut COVID-19, deoarece mulți rămân cu sechele pulmonare. Studiile că între 50% şi 80% dintre pacienţi continuă să prezinte numeroase tulburări, iar asta se întâmplă chiar şi la trei luni după ce virusul este complet eliminat din corp.

Pe parcursul bolii, atunci când virusul se află în corp, majoritatea oamenilor se confruntă cu pneumonie acută sau sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), în care lichidul se acumulează în plămâni. Pacienții au nevoie să fie supravegheați de medici în mod constant. Ei trebuie să acționeze în cazul în care apar simptome noi sau simptomele deja existente se agravează. Mai multe studii arată că nici recuperarea nu este ușoară și trebuie supravegheată de medicii specialiști.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

După eliminarea virusului din organism, corpul se resimte. Astfel, apar simptome de dureri şi slăbiciuni musculare, oboseală acută, dificultate de respiraţie, pierderi de memeorie şi durere de cap, tulburări ale somnului, depresie şi anxietate, ce pot dura săptămâni sau luni de zie.

„Este recunoscut potenţialul de cronicizare al unor modificări inflamator-infecţioase care apar din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. Diagnosticul optim al sechelelor şi evaluarea extensiei acestora revine examinării Computer Tomograf. Modificări reziduale, sechelare, apar, în general, la pacienţii care au manifestat forme medii şi severe de boală şi constau în zone de fibroză interstiţială cu extensie variabilă, cu topografie predilect periferică, în segmente pulmonare posterioare, asociată sau nu cu dilatare prin tracţiune a bronhiilor. Totuşi, societăţile medicale nu recomandă de rutină efectuarea examinării radiologice/ CT post-infecţie COVID, testele imagistice fiind sugerate pacienţilor cu disfuncţie respiratorie reziduală. Monitorizarea imagistică post-COVID pe termen mediu şi lung este utilă, dar trebuie recomandată de către medicul specialist.”, a precizat Dr. Ofelia Niţă, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife, citat de mediafax.ro.

Ce complicații pot apărea după ce ai scăpat de COVID-19

Pacienţii vindecaţi de COVID-19 trebuie monitorizați pentru a identifica posibilele complicații după externare. Tusea şi dispneea apar încă de la începutul infecţiei cu noul coronavirus. Apariţia lor sugerează faptul că virusul a coborât din tractul respirator superior în cel inferior. Majoritatea pacienților externați au întâmpinat o serie de probleme respiratorii, anomalii obiective ale probelor funcţionale respiratorii sau pneumonie în organizare.

Cea din urmă nu înseamnă boala cu care suntem noi obişnuiţi, ci este un fenomen de bronşiolită obliterantă cu pneumonie în organizare şi este precursorul fibrozei pulmonare, fibroză pulmonară, bronşiectazii sau boală pulmonară vasculară. Medicii atrag atență că cele mai severe complicaţii sunt fibroza pulmonară şi boala vasculară pulmonară.

„Datorită implicării primare a sistemului respirator, tomografia computerizată toracică (CT) este considerată ca fiind cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic şi de monitorizare a afectării pulmonare asociate infecţiei cu virus SARS-CoV-2. Manifestarea imagistică a acestei pneumonii virale este nespecifică, dar cu anumite caracteristici şi cu localizare înalt sugestivă etiologic. Cel mai frecvent şi cel mai timpuriu model, cu incidenţa >70% din cazuri este reprezentat prin opacitatea de tip “sticlă mată”, la început unifocală, dar frecvent rapid progresivă spre un pattern multifocal, bilateral şi periferic, cu predilecţie pentru câmpurile pulmonare posterioare şi bazale. Cu incidenţă intermediară pot să apară: opacităţi interstiţiale subpleurale cu sau fără caracter retractil, benzi septale, opacităţi reticulare “crazy paving pattern”, zone de consolidare circumscrise de opacităţi de tip “sticlă mată”. Dintre complicaţiile mai frecvent întâlnite: pneumonia/bronhopleumonia pulmonară prin suprainfecţia procesului inflamator viral, abcesul pulmonar, pneumotoraxul. Sensibilitatea CT în diagnosticul afectării pulmonare prin virus SARS-CoV-2 ajunge la 97-98%, dar specificitatea metodei este încă redusă”, a spus Dr. Niţă.