Când este următorul an bisect și cât de des avem ani bisecți în calendar

La fiecare patru ani adăugăm o zi în calendar la luna februarie, anul respectiv numindu-se an bisect. Dar de ce facem acest lucru? Când este următorul an bisect și care este algoritmul după care se calculează anii bisecți?

Cum și de ce a apărut anul bisect

Ei bine, explicaţia este una cât se poate simplă. Adăugarea a 24 de ore suplimentare în calendar asigură sincronizarea lui anul astronomic. În timp ce calendarul modern are 365 de zile, durata reală necesară Pământului pentru a orbita în jurul Soarelui este uşor mai mare, de 365,242190419 zile.

Deși această diferență ar putea părea neglijabilă, dacă nu am adăuga o zi lucrătoare la 29 februarie aproape la fiecare patru ani (atunci având 366 de zile), am pierde practic șase ore din calendarul nostru anual. Pare un lucru mic, dar după 100 de ani, calendarul nostru ar fi pierdut 24 de zile! Astfel, la fiecare patru ani în calendarul gregorian, adăugăm o zi suplimentară la calendar pentru a-l sincroniza cu anul astronomic. Este ceea ce numim anul tropical și este măsurat de la echinocțiul din martie.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Ziua adăugată în plus într-un an bisect împiedică, de exemplu, anotimpurile să înceapă la date diferite decât indică anul calendaristic sau sărbătorirea Crăciunului în luna Noiembrie.

Pașii spre calendarul modern

În calendarul iulian, exista o discrepanță de 11 minute și 14 secunde în fiecare an. Practica includerii unei zile suplimentare începe cu crearea calendarului iulian și a unui decret al împăratului roman Iulius Caesar . Expresia „an bisect” derivă, prin urmare, din latina „bis sextus dies ante calendas martii”, care a corespuns unei zile suplimentare intercalate între 23 și 24 februarie.

Calendarul iulian a creat directiva pentru a adăuga o zi suplimentară la fiecare patru ani, dar nu a respectat regula secolului divizibilă cu 400. Iulian avea singura regulă: orice an divizibil cu patru este un an bisect. Această formulă a produs prea mulți ani bisecți, dar nu a fost corectată până la introducerea calendarului gregorian, mai mult de 1500 de ani mai târziu.

Astfel, discrepanța de 11 minute din calendarul iulian înseamnă că până în 1582 d.Hr. , s-ar fi pierdut până la 10 zile în calendar. Pentru a rezolva acest lucru, Papa Grigore al XIII-lea a creat calendarul gregorian, a făcut să sară 10 zile din luna octombrie 1582 și a stabilit 29 februarie ca zi oficială care se include în timpul unui an bisect, alcătuind acest nou termen.

Algoritmul corect după care se calculează un an bisect

Așadar, de unde știm care este un an bisect și care nu? Pentru asta s-a inventat o regulă, astfel încât să se poată face o sincronizare mai bună a anilor calendaristici. În general, fiecare al patrulea an este considerat un an bisect, adică cei care sunt divizibili cu 4 (adică se împart la 4 fără rest). Însă, dacă e divizibil și cu 100 nu este bisect decât dacă e divizibil și cu 400.

Anul bisect este anulat atunci când secolul se schimbă, adică într-un an care este multiplu de 100. Astfel, 1900 nu a fost un an bisect, deoarece este un multiplu de 100, da nu și de 400. Anii non-bisecți au fost și 1800 și 1700. Nici anii 2.100, 2.200 şi 2.300 nu vor fi bisecţi, lunile februarie din aceşti ani fiind cu 28 de zile, ca cei obişnuiţi.

Ultimul an bisect a fost în 2020 și anterior în 2016, iar următorii 10 ani bisecți vor fi: 2024, 2028, 2032, 2036, 2040, 2044, 2048, 2052, 2056, 2060.