Coliva, desertul preferat al românilor, este considerată o ofrandă ce se aduce pentru sufletele morților, la zilele rânduite pentru pomenirea lor. Ea reprezintă trupul decedatului și este o expresie materială a credinței în nemurire, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Mântuitorul le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor. Te întrebi de cât grâu sau arpacaș ai nevoie pentru a prepara o colivă sau cum să o decorezi? Citește-ne în continuare.
De regulă, coliva de grâu se face la pomeni, parastase și la sâmbetele morților din calendar, fiind tradițională ritualului ortodox. Acest desert își are originea în antichitate, în perioada precreștină, fiind un derivat al unui fel modest: grâu fiert cu miere de albine. Acest „dulce“ vechi de mii de ani se oferea și zeilor ca ofrandă și se mânca la anumite sărbători.
Probabil că fiecare familie deține câte o rețetă de colivă, moștenită de la bătrâni și testată în timp. Pe lângă faptul că e delicios, acest simplu și umil desert nu conține grăsimi, singurul preparat care mai are această calitate fiind salata de fructe.
Există persoane care refuză să consume colivă, fiind asociată cultului morților. Însă, sunt și mulți cărora le place acest preparat, care poate fi făcut în diverse moduri: colivă cu bomboane, cu rom, cu nucă și coajă de lămâine, cu stafide și cocos, cu cafea de miere, cu migdale măcinate, cu mac, cu biscuiți pisați, simplă, etc.
Noi ne vom opri la rețeta tradițională, iar pentru aceasta aveți nevoie de următoarele ingrediente:
Mod de preparare:
Citește și: Idei pentru pachete de parastas de dulce și de post. Ce să pui în pachețelele pe care le dai de pomană
1. Colivă cu bomboane
2. Colivă cu fructe și nucă de cocos
3. Colivă cu cacao
4. Colivă cu miez de nucă
5. Colivă cu bomboame, nucă și cacao