Ce sunt bombele cu dispersie și ce impact au atunci când sunt folosite. Sunt interzise de legislația internațională

Deși bombele cu dispersie au fost interzise în temeiul Convenției privind munițiile cu dispersie începând din 2010, acestea au fost utilizate în mai multe rânduri în ultimii anii în conflictele din Siria, Yemen, Ucraina, Libia, Sudan și acum, se pare, și în războiul pornit de Rusia în Ucraina. Bombele cu dispersie au ucis și mutilat mii de civili. Iată ce sunt mai exact bombele cu dispersie.

Ce sunt bombele cu dispersie și cât de periculoase pot fi

Munițiile cu dispersie sunt arme care constau într-un container care se deschide în aer și împrăștie un număr mare de submuniții explozive sau „bombele” pe o suprafață mare. În funcție de model, numărul de submuniții poate varia de la câteva zeci la peste 600.

Munițiile cu dispersie pot fi lansate din avioane, de la sol sau de pe mare și pot satura o zonă de mărimea a câtorva terenuri de fotbal. Oricine se află în zona de lovire a muniției cu dispersie, fie că este militar sau civil, este foarte probabil să fie ucis sau grav rănit.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

În general, fitilul fiecărei submuniții este activat în timp ce aceasta cade, astfel încât să explodeze deasupra sau pe sol. Însă, deseori, un număr mare de submuniții nu funcționează așa cum a fost proiectat și, în schimb, aterizează la sol fără să explodeze, creând un pericol iminent.

Sunt interzise de legislația internațională

În cadrul Convenției privind munițiile cu dispersie, acestea sunt definite ca o categorie de arme. Definiția unei muniții cu dispersie în masă în temeiul articolului 2 este „o muniție convențională concepută pentru a dispersa sau a elibera submuniții explozive cu o greutate mai mică de 20 de kilograme fiecare și include aceste submuniții explozive”.

Prin urmare, interdicția privind munițiile cu dispersie și toate obligațiile relevante ale Convenției, cum ar fi distrugerea stocurilor, se aplică atât containerului, cât și submunițiilor pe care le conține. Aceasta (Convenția de la Oslo) a intrat în vigoare în august 2010, fiind semnată de 119 state. Convenția interzice utilizarea, producția, comerțul și stocarea bombelor cu dispersie.

Ele au fost folosite pentru prima dată în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar o mare parte din cele stocate în prezent au fost concepute în contextul Războiului Rece. Principalul lor scop era de a distruge mai multe ținte militare dispersate pe o suprafață mare, cum ar fi formațiunile de tancuri sau de infanterie, și de a ucide sau răni combatanți.

Bombele cu dispersie s-ar fi folosit în atacul de la gara din Kramatorsk

Potrivit unei investigații BBC, în atacul care a avut loc în gara din Kramatorsk s-au folosit bombe cu dispersie. 57 de persoane, printre care și copii, au murit și alte 109 au fost rănite, în timp ce încercau să fugă din calea conflictului, devenind unul dintre cele mai sângeroase incidente din întreg războiul din Ucraina.

Reporterii BBC care au vizitat stația după atac au găsit modele clare, compatibile cu utilizarea unui focos de muniție cu dispersie. Exploziile multiple împrăștie de obicei fragmente în jurul locului unde a avut loc impactul principal al rachetei, rămânând urme vizibile în locul în care fiecare dintre ele aterizează.

De asemenea, jurnaliștii de la Washington Post au fost informați de martori că au auzit „o explozie inițială urmată de patru sau cinci explozii”. Aceste informații conduc către ideea de un atac cu bombe cu dispersie.

Rușii au fost deja acuzați de folosirea bombelor cu dispersie în atacul lor asupra orașului Harkov, ceea ce a declanșat o investigație din partea Curții Penale Internaționale. Totodată, Putin este acuzat și de crime de război.

Cu toate că există această Convenție privind munițiile cu dispersie interzice folosirea acestor arme, Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale tratatului.