Superstiții din popor. Ce puteri mistice aveau zilele săptămânii în calendarele vechi

În era tehnologiei și a vitezei, zilele săptămânii sunt parcă toate la fel. În vremurile de demult însă, acestea erau reprezentate prin ființe mistice care aduceau noroc sau se răzbunau pe muritori. Iată cele mai cunoscute superstiții din popor din vechile calendare.

Superstiții din popor legate de zilele săptămânii

În trecut, în calendarele vechi, zilele săptămânii aveau semnificații aparte, fiind pline de superstiții colorate. Obiceiul strămoșilor noștri de a personifica zilele săptămânii a fost, cel mai probabil, moștenit din tradițiile antice care asociau anul, lunile și zilele cu puterea unor zei. Iată cum erau zilele săptămânii în calendarele vechi.

• Ziua de luni

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Întruchipa bărbat tânăr, harnic și muncitor, fiind considerată o zi bună, norocoasă pentru cei care muncesc sau sunt pe punctul de a începe diverse treburi pe lângă casă. După ziua de odihnă de duminică, lunea era o zi perfectă pentru planificări, analize și proiecte, dar și pentru născocirea și meșteșugirea lucrurilor artistice. Despre cei născuți lunea se spunea că vor avea viață lungă și norocoasă.

• Ziua de marți

Era personificată tot printr-un bărbat, Martolea, însă avea conotații negative. Aceasta era considerată o zi cu ghinion, motiv pentru care nimeni nu începea să facă ceva nou. Marțea nu-i de spor, nici de ajutor, spunea o vorbă prin bătrâni. De asemenea, exista și superstiția cum că marțea are trei ceasuri rele și toți se aveau grijă să nu dea bani, să  nu cumpere nimic sau să nu construiască nimic în această zi.

• Superstiții din popor legate de zilele săptămânii. Miercuri

Era personificată printr-o femeie bună, împlinită, înțeleaptă, aflată la mijlocul vieții. În unele regiuni se spunea că miercurea este o tânără văduvă, motiv pentru care nu se organizau petreceri. În schimb, în această zi femeile puneau cloștile, făceau leacuri din plante sau lucrau de zor pe lângă casă, iar bărbații începeau aratul sau cositul. Potrivit superstițiilor și tradițiilor din popor, miercurea se ținea post și se rugau toți la Maica Domnului pentru sănătate și pentru bunăstare.

• Ziua de joi

Era reprezentată printr-un bărbat tânăr, puternic, holtei, harnic și înțelept. Fiind în căutare de mireasă, această zi, în multe zone din țară, era considerată ziua dragostei, a întâlnirilor și a declarațiilor de iubire. Însă, circulau anumite superstiții despre sora mai mică a lui Joi, Joimărița, care încurca lucrurile și aducea pagube. De frică să nu le strice culturile, uneori bărbații opreau munca la câmp, în special când era vremea aratului și semănatului.

Zilele cele mai puternice erau la sfârșit de săptămână

• Ziua de vineri sau Sfânta Vineri

Era zi de post, chiar și de post negru în unele perioade din an. Țăranii o prețuiau mult, fiind ziua în care a fost răstignit Iisus pe cruce. Sfânta Vineri era o bătrână blajină, înțeleaptă și foarte bună la suflet. Ea le aducea noroc tuturor celor care o respectau, însă erau o mulțime de reguli și superstiții care aduceau interdicții vinerea. În această zi nu se țesea, cosea, femeile nu aveau voie să împodobească, să își taie unghiile sau să poarte părul despletit. Totate trebuiau să fie cât mai simple și să aibă capul acoperit.

• Superstiții din popor legate de zilele săptămânii. Sâmbătă

Era o zi bună, norocoasă, în care erau bine primite întâlnirile, adunările, petrecerile, femeile întâlnindu-se să coase și să împletească împreună zestrea pentru măritiș. Această zi era un fel de verișoară bătrână și sfătoasă a Duminicii, zi în care oamenii aveau grijă de familii, dar și de cei trecuți în neființă, pentru care se dădea de pomană.

• Ziua de duminică

Zi sfântă, plină de bucurie și de noroc, o zi ocrotită de Dumnezeu. În această zi nu se făceau treburi pe lângă gospodărie, nu se planta nimic, nu se făceau treburi la câmp și nici nu se culegeau roadele. Duminica, oamenii aveau grijă de ei și de copiii lor, aveau grijăde animale și mergeau la biserică la slujbă. Totodată, duminica era ziua în care se petrecerea cel mai mult timp în familie, alături de copii. Se credea că cine s-a născut duminica va avea mare noroc în viață.