Care sunt cei mai cunoscuți pictori români și ce opere au semnat aceștia. FOTO

Spunea cineva că pictura este realitatea interioară a unui artist. Pentru a-și realiza opera, acesta trebuie să fie robust, să aibă ceva de spus și, mai ales, să îndrăznească să spună, să se afirme. Când pictezi, ești vectorul, actorul, mai degrabă subiectul actului de pictură decât subiectul ca temă a picturii. Motivul este un pretext care poate avea interesul său.

Despre pictură și maeștrii ai penelului

De pildă, Eugène Leroy afirma despre sine că este „fantoma, umbra picturii sale”. Interesul său este indirect. Importanța constă mai mult în modul în care este tratat subiectul decât în ​​subiectul însuși.

Pictura este un act individual, iar semnătura unei opere de artă face parte din acea operă. Prin pictura sa, pictorul este conectat la lume, își descoperă concepția despre lume, ia hotărârea de a le-o arăta altora.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Cele mai cunoscute lucrări au fost create de adevărați vizionari, iar  picturile lor au transmis un mesaj ființelor umane (Leonardo da Vinci, Michelangelo, Pablo Picasso, Claude Monet, Van Gogh, ca să cităm doar câțiva dintre celebrii maeștrii ai penelului).

Însă, nu putem să nu ne arătăm recunoștința pentru pictorii români ale căror tablouri, prin conținutul și coloritul lor, sugerează armonia și frumusețea vieții. Operele lui Nicolae Grigorescu sunt un exemplu de optimism și poezie. Îl vor urma mulți alții.

Care sunt cei mai cunoscuți pictori români

Nu ne-am propus un top anume, ci doar un scurt popas asupra prețioasei  moșteniri lăsate de mânuitori ai pensulei, rămași în conștiința noastră, prin peisajele lor, nudurile celebre, precum Ștefan Luchian, Ion Andreescu și alții.

Nicolae Tonitza

Pictor, designer grafic, jurnalist și critic de artă, născut la Bârlad în 1886.  În 1930, Nicolae Tonitza a fost considerat cel mai mare pictor român în viață. Expune în special la Bruxelles și Barcelona. Lucrările sale sunt pline de vitalitate, aratând un echilibru perfect între forme și culori, un cult al frumuseții. Stilul său este caracterizat de personaje cu ochi mari, expresivi, care te privesc cu un aer melancolic. A murit la București în 1940.

Printre lucrările lui reprezentative amintim naturile statice: „Vas cu trandafiri“, „Natură statică cu icoană“, „Cerdacul”, „Nud la malul mării“, „Peisaj, bucureştean“, „Fata pădurarului“; „Portretul lui Gala Galaction“, „Autoportret“ etc.

Tonitza este cel mai bine vândut artist pe piaţa de artă din România în ultima perioadă, în anul 2012 fiind vândute 60 de lucrări ale artistului (la o valoare totală de peste 1,4 milioane de euro, în 2013- 48 de lucrări la un preţ cumulat de peste 900.000 de euro, iar în 2014-38 de lucrări, cu o cifră cumulată de aproape 600.000 de euro, scrie radioromaniacultural.ro.

Nicolae Grigorescu

Supranumit pictorul sufletului românesc, Nicolae Grigorescu zicea deseori: “Sentimentul colorează, nu pensula. Poţi colora c-o bucăţică de cărbune, şi toate tuburile din lume nu-ţi dau albastrul unei flori de inişor dacă nu-l ai în suflet.”

În cadrul “Expoziţiei Universale” de la Paris din 1867, participă cu şapte lucrări, iar în 1868 expune la Salonul parizian tabloul “Tânără ţigancă”. Din 1870, participă la “Expoziţiile artiştilor în viaţă”, cât la cele organizate de “Societatea Amicilor Bellelor-Arte”.

Grigorescu ajunge şi pictor de front, realizând la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe. Ele vor sta la baza unor compoziţii, ca „Atacul de la Smârdan”, ce impresionează pe toată lumea.

„Soldaţii noştri sunt nişte bravi şi zău c-am avut poftă să viu să-i desenez aci, în această baie de foc. […] S-ar putea întâmpla să rămână ceva din opera mea care să amintească mai târziu lumii întregi că soldatul român n-a crâcnit în faţa gloanţelor, după cum n-a crâcnit nici în faţa mămăligii”.

Foarte cunoscute ca adevărate capodopere sunt „Carul cu boi”, „Dorobanțul”, „Țărăncuță odihnindu-se”, “Ciobănașul”, plus multe altele.

Camil Ressu

Camil Ressu s-a născut pe 28 ianuarie 1880 la Galați și a murit pe 1 aprilie 1962, la București. A fost considerat una dintre personalitățile marcante ale artei românești, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, membru titular al Academiei Române.

“S-a aplecat să zugrăvească şi să interpreteze viaţa noastră românească, singura viaţă adevărat românească, a ţăranului închis între ape, codri, ceruri şi vatră”, scria Tudor Arghezi despre pictura lui Camil Ressu.

Țăranii din tablourile lui, prezenți în grupuri devin adevărate portrete colective: “Cosasi odihnindu-se”, „Tarani la pranz”, „Taranci argeșene”, „Două tărănci”, “Tarancă cu copil”, „Înmormântare la țară”, “Mocani din Vlaici”, „Țărănci în curte”, “La moară”, „Clacă la porumb”, „Țărani în barcă”, “La arat”, „Țărănci la troiță”, “Semănătorii”, „Femei la biserică”, „Mamă cu copil”.

A participat la expoziţiile de artă românească de la Belgrad, Varșovia, Budapesta, Helsinki, Praga, Berlin, Ankara, Damasc, Istanbul, Sofia.