Cine au fost cei 40 de mucenici și de ce se beau 44 de pahare cu vin

Tradițiile și obiceiurile la români sunt sfânte. În fiecare an, cu prilejul zilei de 9 martie când sunt sărbătoriți Sfinții 40 de Mucenici de către Biserica Ortodoxă. Există o tradiție care spune că se beau 40 sau 44 de pahare cu vin în cinstea jertfei martirilor de la Sevastia. Cine au fost cei 40 de Mucenici și de ce oamenii beau în cinstea lor 44 de pahare cu vin?

Povestea celor 40 de martiri (mucenici)

Cei 40 de mucenici din Sevastia au fost soldați romani din Legiunea a XII-a Fulminata. Grupul a fost martirizat în anul 320 prin prisma credinței creștine.

Potrivit lui Vasile cel Mare, cei 40 de mucenici erau soldați creștini din Capadocia, aflați în slujba împăratului roman Licinius (308-324). Legiunea lor era detașată în anul 320 în cetatea Sevastia. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos, erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În ciuda faptului că împărații Constantin cel Mare și Licinius emiseseră în anul 313 Edictul de la Milan prin care practicarea creștinismului era permisă, conflictul izbucnit ulterior între cei doi împărați l-a determinat pe Licinius să inițieze o persecuție anticreștină în provinciile din estul imperiului, care se aflau în jurisdicția sa.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Cei 40 de soldați creștini au fost îndemnați de Agricolae, prefectul Armeniei Inferior, să aducă jertfe zeilor romani, dar ei au refuzat să intre în templu, mărturisind cu tărie că sunt creștini. După ce au fost întemnițați timp de 8 zile, au suportat şi tratamente rele. Au fost bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri, dar nici unul nu a renunţat la credinţă. Ei au fost duși la marginea unui lac din Sevastia, într-o noapte foarte friguroasă

Au fost aruncați dezbrăcați în apa înghețată a lacului pentru a muri de frig. Persecutorii au pregătit pe mal o baie caldă pentru cei care ar fi renunțat la creștinism. Unul dintre cei 40 de soldați nu a mai putut îndura frigul năpraznic și a acceptat să aducă ofrande zeilor romani, dar a murit imediat după ce a ieșit din lacul înghețat.

Minunile care s-au petrecut la moartea lor

Unul dintre gardieni, pe nume Aglaius, care îi veghea pe soldați, a văzut deodată o lumină puternică care îl copleșea, s-a dezbrăcat și a intrat în apele lacului, alăturându-se celor treizeci și nouă de oameni rămași. Numărul mucenicilor a rămas astfel 40.

În aceea noapte s-au petrecut mari minuni. Aceste minuni au fost relatate şi în scripturile sfinţilor părinţi. Apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zorii zilei, cei patruzeci de soldați au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să moară. Trupurile lor au fost arse și cenușa aruncată în lac.

Dar creștinii din acea zonă au adunat rămășițele lor și le-au distribuit în mai multe orașe. Astfel, venerarea celor patruzeci de martiri s-a răspândit în întreg imperiul și numeroase biserici au fost ridicate în cinstea lor.

Obiceiurile de 9 martie

Obiceiurile acestei sărbători populare erau ţinute de oameni cu ocazia Anului Nou. Odinioară, noul an se serba pe 9 martie, când iarna se termina şi începea primăvara. Unele dintre obiceiuri se mai respectă şi astăzi pe teritoriul României:

• prepararea alimentelor rituale (Sfinți, Sfințișori, Brădoși).
• beția rituală atestată de tradiția populară, care susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare cu vin.
• deschiderea mormintelor și porților Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii.
• aprinderea focurilor de Măcinici prin curți și grădini, în fața caselor și în camp.
• purificarea oamenilor, a curţilor şi a animalelor prin stropirea cu apa sfințită.
• aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Măcinici.
• tăierea primelor corzi de viță de vie.

Măcinicii se numesc și spiritele strămoșilor, sărbătoarea din calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică și, parțial, ca semnificație, cu cei 40 de Sfinți Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiți pentru credința lor.

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare cu vin în ziua de 9 martie datează din vremurile antichității. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă.

În unele zone ale țării, bărbații beau 44 de pahare cu vin. Dar de ce 44 și nu 40? După tradiția creștină, Sfinții martiri au fost 40, dar după cea geto-dacică, au fost 44. Tot 44 de zile sunt și între 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. De aceea, în unele zone, există până astăzi credința că acești Sfinți au fost 44. Creștinii însă ţin post fiind în prima săptămână din postul Paştelui.