De unde vin numele orașelor și județelor din România. 30 de localități și semnificația denumirii lor

De unde vin numele orașelor și județelor din România. 30 localități și semnificația denumirii lor. Te-ai întrebat vreodată de unde vine denumirea localității tale? Ei bine, fiecare zonă a României are o poveste care începe, în primul rând, de la numele lor. În acest articol vei afla care este semnificația denumirii lor.

De unde vin numele orașelor și județelor din România

Încă de la școală, de la orele de geografie, observăm că cele mai multe dintre județe poartă denumirea râurilor sau a orașelor importante. Istoria ne dezvăluie faptul că aceste denumiri au origini slave, iar termenul de „județ” a fost folosit în Țara Românească și a apărut în secolul al XIV-lea. Acesta era folosit pentru împărțirea administrativ-teritorială. În continuare vă prezentăm câteva localități și semnificația denumirii lor.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

1. Alba (Alba Iulia)

Denumirea provine din limba latină „albus”, care însemna „alb”. În documentele medievale Alba Iulia purta denumirea de „Bălgrad”(Cetatea Albă), iar în Evul Mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia, nume dat după Iula, un conducător local din secolul al X-lea, centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania.

2. Arad

De unde vin numele orașelor. În perioada 1080 – 1090,Arad apare sub denumirea de „Orod”. Nu se știe exact de unde a plecat această denumire, iar unii istorici susțin că este posibil să fie numele unei persoane.

3. Argeș (Pitești)

Numele judeţului Argeş provine de la râul Argeş. Pe vremuri, dacii îl numeau „Argessos”, care însemna „strălucitor”. Pitești este municipiul de reședință al acestui județ. Nicolae Iorga a susținut că denumirea lui provine de la antroponimul „Pitul”, „Ca să se ajungă la Câmpulung, cine vrea să se coboare la satul Pitului, de unde Piteștii (cf. Pitulescu, Titu, Titești), care, fiind la răscruce, a devenit mai târziu târg și la urmă oraș, trebuie să încalece spinările de dealuri …”. Iorgu Iordan arăta că numele propriu „Pitea” vine la rândul său de la „pită”, „pâine”, cu sufixul –ea”.

4. De unde vin numele orașelor. Bacău

Numele de „Bacău” provine din cuvântul maghiar „bako”, tradus în „călău”, potrivit unor istorici. Alții susțin că, de fapt, denumirea provine de la zeul Bachus.

5. Bihor (Oradea)

Nu se știe exact de unde provine această denumire, dar unii istorici au susținut ideea conform căreia ar fi un derivat din sârbeşte „vihor – volbură”, dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăţi Biharea. Numele de „Oradea” provine din limba maghiară „Várad” (mai târziu Nagyvárad „Oradea Mare”). Várad, la rândul său, provine din cuvântul  „vár”, care înseamnă cetate.

6. Bistrița Năsăud

Termenul „Bistrița Năsăud” provine din limba slavă, iar „Bistriţa” vine de la râul care înseamnă „apă repede“. „Năsăud” vine de la termenuldin limba germană „Nussdorf”, tradus Satul Nucilor. Năsăudul mai este cunoscut și din romanul „Ion”al lui Liviu Rebreanu, unde numele localității este Armadia.

7. Botoșani

Numele judeţului Botoşani provine de la cel al târgului medieval Botoşani şi al unui boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri. O altă variantă este de la antroponimul „Botos” sau de la regionalismuș „botoș”, tradus „căpușă”.

8. Brașov

Unii istorici spun că denumirea are legătură cu râul Brașov – Fluvium Brassou – care datează din anii 1300, în timp ce alții spun că numele provine de la cetatea Brașovia, construită pe vârful Tâmpei, apărută într-un document din anul 1434.

9. Brăila

Brăila este un nume asemănător românesc cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. „El se datoreşte vreunui Brăilă (Braie)”, a menționat Constantin Giurescu.

10. București

Povestea frumoasă a Bucureştiului a început cu stâna ciobanului Bucur. Acesta își construiește pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică, deoarece își dorea să se apere de otomani. Mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tării Româneşti.

11. Buzău

Numele Buzăului provine de la forma tracică „Bouzeos”, transcris greșit. Unii istorici susțin că numele provine de la un râu cu numele de „Mousaios”, acest lucru se arată și într-un document din anul 376.

12. Caraș-Severin (Reșița)

Termenul „Severin” provine din limba slavă şi setraduce „de la miazănoapte”, a menționat Constantin Giurescu. Uii istorici spun că numele „Caraş” vine din cuvântul sârbo-croat „kraş”, care se traduce „zonă calcaroasă”. Alţii spun că vine de la râul Caraş.

13. Călărași

Cuvântul „călăraș” apare încă din evul mediu și se traduce corp militar auxiliar. O altă variantă este „călărașii ștafetari”,care făceau serviciul de curierat pe traseul București-Constantinopol.

14. Cluj (Cluj – Napoca)

Termenul „Cluj” are legătură cu cetatea Clujului „Clus” (termen de origine slavo – română), iar unii istorici susţin că numele provine de la un nume de persoană Cluş. În timp ce termenul „Napoca” este pre-roman. Această denumire a regiunii a apărut după cucerirea Daciei în anul 106 de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern. Alte posibile semnificații ale cuvântului „Napoca” sau „Napuca” includ numele unor triburi dacice, cum ar fi Naparis sau Napaei, termenul grecesc napos (νάπος), care înseamnă „vale împădurită”.

15. Constanța

Numele „Constanţa” provine de la împăratul bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stăpânirea romană, vechea cetate grecească Tomis de la malul mării a primit numele Constantiana (Constanţia), după sora domnitorului.

16. Covasna (Sfântul Ghorghe)

Numele judeţului Covasna are origini slavone. Termenul „Cvaz” însemna „acrişor” și se referă la gustul apelor minerale din zonă. „Sfântul Gheorghe” are legătură cu hramul bisericii, care are același nume.

17. Dâmbovița (Târgoviște)

Numele judeţului provine de la râul Dâmboviţa. Termenul de „Târgoviște” provine de la recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

18. Dolj (Craiova)

Numele judeţului Doj vine din limba slavă și înseamnă Jiul de jos. „Craiova” provine de la „kral” care înseamnă rege sau crai.

19. Galați

Numele de „Galaţi” are origine celtică, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migraţia celţilor.

20. Giurgiu

Numele de „Giurgiu” ar fi fost dat după denumirea unui cioban San Giorgio. Se spune că acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Aceștia au rămas în acest loc după eliberare, iar locul a purtat numele lui „Giurgiu”.

21. Gorj (Târgu-Jiu)

Numele judeţului Gorj, scăldat de apele Jiului, înseamnă Jiul de sus și este de origine slavă. „Gorj” provine de la „gora”, tradus „munte”.

22. Harghita (Miercurea Ciuc)

Termenul de „Harghita” ar proveni din „har” și se traduce „deal” sau „munte” în limbile semitice şi turcice.

23. Hunedoara (Deva)

Hunedoara este menţionat pentru prima dată în anul 1276 şi numele vine dela cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele susţinute de istorici este că numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. Numele de „Deva” provine din cuvntul dac „dava”, care înseamnă „cetate”.

24. Ialomița (Slobozia)

Numele provine de la râul Ialomiţa. „Ialov” în slavă înseamnă „neroditor” sau „nelucrat”, de aici s-a format numele Ialovniţa, adică apă ce străbate locuri neroditoare. „Slobozia” provine de la cuvântul românesc „slobozie” care reprezenta o localitate nou înființată.

25. Iași

Termenul de „Iaşi” provine de la un popor de origine iraniană,numiți alani. Rușii i-au numit Asi sau Iaşi.

26. Mureș (Târgu Mureș)

Numele judeţului Mureş provine de la cuvântul Maris, termen pentru râul care îl traversează.

27. Olt (Slatina)

Numele de „Olt” provine de la râul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, încă din secolul III î. Hr., scria academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Numele„slatina” este de origine slavă „slam” și se traduce „pământ”.

28. Satu-Mare

Termenul de „Satu-Mare” are origini germane, susțin unii instorici. Acesta este derivat de la Satmar, care, la rândul lui, provine de la numele Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în secolul al XI-lea.

29. Sibiu

Numele judeţului vine din latinescul Cibiensis – Cibinium, iar denumirea judeţului aeste veche de aproximativ o mie de ani.

30. Vaslui

Numele „Vaslui provine din cumană, mai exact de la „vas”, care însemnă „zonă împădurită“, deci Vasluiul însemna pentru cumani „râul care curge între păduri“.