Primele imagini de pe Mercur. Cum arată cea mai mică planetă a sistemului solar

Agenția Spațială Europeană a publicat primele imagini de pe planeta Mercur, surprinse de sonda BepiColombo. Iată cum arată cea mai mică și mai ascunsă planetă din sistemul solar.

Au apărut primele imagini de pe planeta Mercur

Misiunea europeană BepiColombo, o unire de forțe ale Agenției Spațiale Europene cu cele ale Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială pe planeta Mercur, a realizat primele imagini cu cea mai mică planetă din sistemul solar. Sonda spaţială a avut săptămâna aceasta prima „întâlnire” cu Mercur, planeta cea mai ascunsă din sistem, în încercarea de a intra pe orbita ei.

Bepi a trecut la numai 199 de kilometri de suprafaţa planetei, înainte de a se retrage din nou în adâncul spaţiului. Sonda s-a aflat în noaptea de 1 spre 2 octombrie, la ora României 01:34, la cea mai mică distanţă de planetă.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Aceasta a fost o vizită trecătoare, însă cercetătorii care controlează sonda au în plan să efectueze alte patru astfel de zboruri în viitor, de fiecare dată folosindu-se de impulsul gravitaţional al lui Mercur pentru a reduce viteza lui Bepi. Scopul este ca sonda să se mişte potrivit de încet cât să cadă pe o orbită stabilă. Iar asta este așteptat să se întâmple până la finele anului 2025.

Ce se poate vedea pe imaginile transmise

Bepi este formată din nou părţi: una dezvoltată de ESA, iar cealaltă dezvoltată de JAXA. Iar modalitatea prin care aceste două componente au fost cuplate pentru a fi efectuată călătoria spre Mercur împiedică deschiderea principalelor camere. Așadar, au fost captate fotografii cu camerele de monitorizare și nu cu aparatura ştiinţifică de înaltă rezoluţie din dotare, fapt ce a determinat ca imaginile să nu prezinte foarre multe detalii.

După câteva ore de la zbor, au fost trimise primele imagini alb-negru cu planeta Mercur. ESA a transmis că regiunea prezentată în imagini este parte a emisferei nordice a planetei. Aceasta includea cratere mari, printre care și craterul Lermontov, cu diametru de 166 de kilometri, și o zonă inundată de lavă cu miliarde de ani în urmă.

„Zbaterea a fost perfectă din punct de vedere al navei spațiale și este uimitor să vedem în cele din urmă planeta noastră țintă”, a transmis Elsa Montagnon, managerul operațiunilor navei spațiale pentru misiune.

BepiColombo va studia tot ce ține de această planetă, de la procesele sale de bază până la suprafață, câmp magnetic și exosferă, „pentru a înțelege mai bine originea și evoluția unei planete apropiate de steaua sa mamă”, se arată într-un comunicat de presă al agenției.

Când sunt programate următoarele survolări

Următorul survol este programat deja pentru iunie 2023. În calendar mai sunt marcate și septembrie şi decembrie 2024 şi ianuarie 2025, atunci când sonda ar trebui să fie într-o orbită regulată pentru a putea da start operaţiunilor ştiinţifice complete în 2026.

Cele două elemente ale misiunii, cea europeană şi cea japoneză, se vor separa odată cu intrarea lor pe orbita planetei şi vor avea roluri diferite:

• Mercury Planetary Orbiter (MPO) al Europei va avea rolul de a carta terenul Mercur, pentru a genera profiluri de nivel, a aduna informaţii privind structura şi compoziţia suprafeţei planetei, precum şi pentru a face detecţie.
• Mercury Magnetospheric Orbiter (MMO) al Japoniei se va ocupa de studierea câmpului magnetic al lui Mercur. Va analiza comportamentul acestuia şi interacţiunea cu „vântul solar”, cantitatea imensă de particule care este emisă de Soare. Acest vânt interacţionează cu atmosfera extrem de rarefiată a planetei.