Home » Life & Style » Cât de bogați erau cavalerii templieri și de unde veneau banii și averile

Cât de bogați erau cavalerii templieri și de unde veneau banii și averile

Manolică Anca / 15.12.2020, 16:02
Cât de bogați erau cavalerii templieri și de unde veneau banii și averile

Ordinul Templierilor a fost unul dintre cele mai cunoscute ordine călugărești militare creștine, ce a luat naștere în 1119, la Ierusalim. Cavalerii Templieri au fost renumiți, de-a lungul timpului, pentru devotamentul și curajul lor în apărarea Țării Sfinte. Iată cât de bogați erau cavalerii templieri și de unde veneau banii și averile lor.

Cine erau cavalerii templieri

Templierii reprezintă sărmanii soldați ai lui Hristos și ai Templului lui Solomon, cunoscuți și sub numele de Ordinul Templului. Ei au apărut pentru după prima Cruciadă, în 1119, la inițiativa francezului Hugo de Payens, împreună cu alți opt cavaleri aleși dintre rudele sale. Organizația militar-călugărească aveau misiunea declarată de a proteja pelerinii din Țara Sfântă. Cu acordul regelui Baldvin al II-lea al Ierusalimului, aceștia și-au înființat sediul pe Muntele Templului, loc în care acum se regăsește Moscheea Al Aqsa.

Cavalerii Templieri aveau misiunea declarată de a proteja pelerinii din Țara Sfântă
Cavalerii Templieri aveau misiunea declarată de a proteja pelerinii din Țara Sfântă

Recunoscut oficial de Biserica catolică, prin acceptul dat de către Papa Inocențiu al II-lea în 1139, Ordinul a crescut foarte repede ca număr de membri și putere. Acesta cuprindea călugări militari războinici, călugări capelani și călugări de serviciu (slujitorii). Cavalerii templieri se distingeau la îmbrăcăminte, după o mantie albă cu o cruce roșie, și erau printre cei mai bine echipați, pregătiți și disciplinați războinici din perioada cruciadelor.

Cât de bogați erau cavalerii templieri și de unde veneau banii și averile

Membrii care nu erau războinici s-au ocupat de creearea unei puternice infrastucturi economice în întreaga creștinătate, introducând pentru prima oară proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar. De asemenea, aceștia au construit numeroase fortificații în Europa și Țara Sfântă. Banii pe care îi aveau în vistierii au făcut ca ordinul să devină cea mai mare putere financiară din lumea creștină, controlând sume imense mari de bani datorită donațiilor și cuceririlor.

Aceste ordinele religioase militare au fost foarte apreciate de Balduin al II-lea și de predecesorul său, Balduin I, ambii acordând pământuri și sume mari de bani care au pus baza acestei puteri politice și economice. De asemenea,  Templul s-a distins și prin evlavia și curajul membrilor săi, încât s-a ales cu un număr extrem de mare de proprietăți și a atras în multe nume importante ale aristocrației în rândurile sale.

Cavalerii Templieri primeau din toate părțile cadouri și moșteniri testamentare în bani, terenuri și clădiri, ceea ce i-a îmbogățit rapid. Mai mult, le-au fost încredințate sume importante de bani, ba chiar și vistierii regale pentru păstrare și gestionare.

Iar acest lucru era valabil în mai multe „birouri” ale Ordinului din diverse țări europene. Acestea primeau adesea moșteniri și donații, precum și privilegii sau scutiri de taxe. Aceste resurse au permis Templului să facă acte de caritate și să ofere ajutor și protecție militară pelerinilor care plecau spre Țara Sfântă. Recunoștința acestora s-a tradus, la revenirea în țările lor, în noi donații de bani și terenuri.

Cavalerii templieri ai zilelor noastre
Cavalerii templieri ai zilelor noastre

Cavalerii Templieri au fost primii bancheri ai Europei

Înițial, principala sursă de venit a Cavalerilor Templieri era vasta lor moștenire teritorială. Începând cu a doua jumătate a secolului XII s-a încercat sistematizarea ansamblului de proprietăți care erau împrăștiate prin toată lumea. Pentru aceasta, s-au realizat vânzări, schimburi și achiziții.

Deși pare o contradicție faptul că Ordinul care a pornit la drum cu denumirea Pauperes commilitones Christi („Cavalerii săraci ai lui Hristos”) și a devenit, între timp, extrem de bogat, este important să înțelegem că expresia „sărmanul lui Hristos” nu avea înțeles de „sărac” în sens economic, ci mai degrabă se referea la devotamentul nemărginit față de Hristos.

Scopul final nu era să acumuleze bani, ci să adune resurse cu care să dobândească necesaruk pentru a lupta în Țara Sfântă: arme, oameni, cai, alimente și nave pentru transportul maritim. Deci, domeniul activităților financiare a fost cel care le-a atras cel mai mult atenția liderilor Ordinului.