Lacul fără fund din România și drumul-capcană care s-ar ascunde aici. Ce s-a petrecut de fapt. Legenda spune clar

Bine ascuns de ochii privitorilor, lacul fără fund din România și drumul-capcană care s-ar afla aici, ascund multe povești în care localnicii cred cu tărie. Iată ce s-a petrecut de fapt aici și de ce este numit „Lacul fără fund”.

Lacul fără fund din România și drumul-capcană care s-ar ascunde aici

Lacul Vulturilor sau „Lacul fără fund” se regăseşte pe partea estică a versantului Mălâia, la aproximativ 1.420 de metri, în Munţii Siriului. Este un lac periglaciar, aflat pe suprafaţa comunei Chiojdu, judeţul Buzău, într-o zonă puţin cunoscută de turişti. În ciuda numelui, lacul are o adâncime de doar 2.5 m. Drumul din localitate până la Lacul fără fund din România are 27 de kilometri și este accidentat, motiv pentru care mașinile sunt puse la grea încercare.

Pe jos, drumul se parcurge în aproximativ șase ore, însă trebuie acordată o atenție mare marcajelor, fiindcă este ușor de pierdut prin potecile întortocheate din pădure. Drumul trece prin Poarta Vânturilor, locul în care se întâlnesc curenţii de aer puternici de pe toate crestele. De cealaltă parte a Vârfului Mălâia, cerul se oglindeşte legendarul „Lacul Vulturilor”. Prin împrejurimi, pot fi admirate adesea capre negre sau vulturi, crestele completând un peisaj sălbatic deosebit. Desigur, zona este una protejată, caprele negre fiind specii pe cale de dispariție.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Lacul fără fund din România, un loc de legendă

Precum majoritatea lacurilor, și numele acestuia provine de la anumite legende. Denumirea de „Lacul Vulturilor” a apărut datorită marelui scriitor Alexandru Valhuţă şi a însemnărilor sale în opera „România Pitorească”. Acesta spune că locul ar fi fost sălaşul de primăvară al vulturilor, aici obișnuind ei să îşi înveţe puii să zboare: „vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”.

Al doilea nume, cel popular, şi anume „Lacul fără fund”, este datorat unei legede foarte cunoscute de oamenii locului, care nu are, contrar așteptărilor, nicio legătură cu adâncimea lacului. Se spune că un cioban, sătul de ceea ce făcea, şi-ar fi părăsit turma de oi, aruncându-şi bățul în acest lac. După un an, el ar fi regăsit-o plutind în Dunăre, moment în care, mistuit de dorul locurilor natale, a decis să se întoarcă la vechile lui obiceiuri. Astfel, și-a căutat turma de oi și s-a întors la oierit, la adevărata sa menire.

Ce se spune în popor

În această zonă mai circulă şi alte poveşti legate de lacul din inima munților Siriu. Se spune că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, oamenii ar fi contruit un drum pe sub lac pentru a induce în eroare armata germană. Odată intrare pe acel drum, tancurile lor nu au mai ieşit la suprafaţă niciodată.

De asemenea, o altă legendă spune că locuitorii din satele de la poalele acestui munte îşi aruncau în lac bogăţiile de frica tătarilor, care ştiau că erau bogaţi. Oamenii trăiau cu gândul că le vor recupera după trecerea pericolelor, dar nimeni nu a mai găsit nimic.